Am descoperit că iarna poate fi ca în poveste și în varianta alb/negru/gri. Are nevoie doar de efecte speciale – dantelă din zăpadă: Prima tură de iarnă după o prea lungă pauză de munte, prima tură din 2012, am săvârșit-o cu prietenii de suflet și …
La Timișoara au fost brățările, prietenele mele cele mai bune … După Timișoara a urmat câmpul și iar câmpul, mult si verde, încadrat perfect de un albastru senin … Între câmpie și câmpie am găsit sate cu multe, prea multe și frumoase biserici … Pe …
Sâmbătă seara pe la 10, după o tură de 17 ore în munții Piatra Craiului, dacă m-ai fi întrebat de mai vreau să urc pe munte ți-aș fi jurat că nu o să mai urc niciodată și te-aș fi rugat să nu mai pomenești cuvântul. …
Am faţa uşor arsă de soare, buzele uşor crăpate de vînt, mâinile uşor uscate de la zăpadă dar sufletul îmi zburdă de fericire şi mă simt de parcă aş fi cucerit Everestul. Nu cred că am să înţeleg complet de ce te simţi aşa mirific …
Am încercat pentru a şasea oară (Retezat, Parâng, Piatra Craiului, Bucegi, Ceahlău) să cuceresc un vârf. Sau măcar să urc jumătate de centrimetru pe un vârf. Și nu a fost să fie nici de data asta. Ori nu mă vrea Muntele, ori nu îl vreau …
Am ajuns la munte, la bunici, în familie, de Crăciun, de Sărbători … ca în fiecare an … Zăpada fuge la vale pe acoperis … Porcul, vițelul sunt pe lumea cealaltă … Cărnile stau cuminți la afumat, în afumătoarea din spatele curții … Fido se …