Ruine, oglinda bălții și un cuib
Din seria unde dai și unde crapă, am plecat să sărbătoresc o onomastică, am greșit ulița și am ajuns lângă ruine, schitul Bălteni mai exact:
Traditia marturiseste ca Manastirea Balteni a fost ridicata pe locul unui schit mai vechi, construit de legendarul Negru Voda. Actualul monument se inscrie printre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din sudul tarii. Ca o particularitate, extrem de rar intalnita la bisericile din tara noastra, pridvorul exterior inconjura pe trei laturi pronaosul (un caz asemanator fiind la Tismana – judetul Gorj).
Legenda spune ca Manastirea Balteni a fost ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea, in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, inaintea unei lupte cu tatarii. Locul ales pentru ridicarea ei urma sa ii serveasca pe timp de restriste ca fortareata naturala, iar pe timp de pace ca lacas de rugaciune. Locul manastirii era in acea vreme ca si o insula care avea sa impiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlasiei constituind un zid de neinvins. Mai multe detalii … aici …
Recunosc sincer că am rămas fără respirație când am intrat în biserică și m-a lovit din plin mirosul divin de lemn vechi și atmosfera calmă și ușor medievală.
Tot din aceeși serie, tot în drum spre aceeași onomastică, am ajuns lângă lacul Bălteni. Cu un ochi la invitați și unul la baltă nu am rezistat tentației de a mă juca cu Bleaga.
Mai ales că sub nasul nostru se jucau în voie două familii de lișită:
Și un pescar mai inventiv:
Evident, pentru că am plecat în vizită nu aveam teleul Blegii la mine, am înghițit în sec și am acceptat aceste imagini de la departare. Dar m-am învățat minte, dacă iau și Bleaga cu mine iar și obiectivele și lentilele și tot. Nu de alta dar acum stau și mă întreb cui aparține cuibul:
9 thoughts on “Ruine, oglinda bălții și un cuib”
You must be logged in to post a comment.
cuuuum sa lasi teleobiectivul acasa??? uaf! 🙂
Pai e mare … da de acu il car dupa mine …
Vad ca iesirile sunt de tine, iti place sa scrii si sa fotografiezi, brovo tie, ca poti iesi din Bucuresti si prinde in obiectiv, nuante culori, etc. Imi place ce se spune despre fotografie. Fotografiea = scriere cu lumina. da, e adevarat!
@Claudia – multumesc sincer Claudia. Daa imi place … asa face numai asta daca as putea … Adevarata e vorba cu si despre fotografie.
Cuibul ala cred ca e un cuib de boicus (specie de pasare inrudita cu pitigoiul). Boicusul e o specie mica, specifica zonelor umede.
http://bit.ly/bOp7Sy
Multumesc frumos Doru, am aflat intre timp multumita forumului Fotonatura, evident si tie.
Unor poze superbe atasate unui text usor de urmarit si care m-a lasat zambind le mai lipseste doar harta sa afle direct de aici cititorul unde sa mearga 🙂
Multumesc frumos Florin insa imi place sa las omul sa gaseasca singur drumul. Imi pare mai interesant asa. In plus e simplu in ziua de azi, ai Google Earth introduci numele locului si gataaa