Vârful Ocolașul Mare, Munții Ceahlău – 1.907 m

I se mai spune și Muntele Sfânt. Pentru mine Ceahlăul e muntele meu preferat. La cât am scris despre el ai zice ca am facut o obsesie pentru celebrul masiv. Se prea poate, am și de ce. Cred.

Vârful Toaca la răsărit

Mai nou (și mai mult spre rușinea mea pentru că îl vizitez, deși cel mai des cu privirea, de aproape 30 de ani) am aflat că ascunde și o piramidă, una holografică ce-i drept, însă destul de fascinantă. Și în teorie și în practică. Între timp a aflat mai toată lumea de ea, mai ales cei de la Observator. Fiecare în superficialitatea sa a pornit în cautarea piramidei. Și să nu cumva să crezi că ne-a fost ușor. Mie cel puțin mi-a luat ceva să-mi urc corpul și încă vreo 20 de kilograme, până sus pe platoul de pe lângă vârful Toaca.

Curcubeu matinal

Vara e mai greu ce-i drept, prefer iarna. Sunt și mai puțini turiști iarna. Și e mai liniște. Nu că m-ar fi deranjat prea mult zecile de pelerini care urcau și ei sus pentru a sărbători hramul mănăstirii de la 1700 și ceva altitudine. Nu m-au deranjat că urcau muntele în fustă și sandale, adidași și cu plasa de plastic în mână. M-a deranjat că foloseau natura pe post de toaletă. Dar fie, asta e altă poveste. De fapt și de drept m-au șocat bâtrânele de peste 60 de ani, care urcau muntele cu mai multă vlagă ca mine. Și eu am dat nu știu câte milioane pe echipament și toate cele. Voința nu o poți cumpăra ce-i drept.

De pe balconul Ceahlăului vedere

Mă abat de la subiect. Vorbeam despre piramidă. Pentru ea am urcat și deși s-a lăsat așteptată, în prima dimineață masivul dormea leneș într-un mare nor de ceață și la a doua încercare era cât pe ce să o pierdem din cauza unei furtuni serioase, în cele din urmă s-a lăsat descoperită. Și nu oricum. Încadrată de un perfect curcubeu. Cineva acolo sus mă iubește pentru că deși nu am reușit să surpind în fotografie măreția piramidei încadrată de curcubeu, ce mi-a fost dat să văd în acea dimineață cu greu voi putea șterge din memorie. Cuvintele sunt de prisos.

Holograma, piramida, Ceahlăul și un curcubeu

Mai multe fotografii vei găsi în albumul de … aici … Eu nu mă pot abține să nu îți mai arăt încă o dată piramida. Nu-i așa că-i frumoasă?

Holograma din Ceahlău

Am mai descoperit și altele noi. Florile muntelui mai exact. Mai de aproape arată prea minunat.

Campanula alpina

Gentiana

De floarea de colț nu mai spun. S-a ascuns bine însă și când am găsit-o … s-a lăsat cu o ședință foto de aproape o oră. Doar am fotografiat-o, nu am rupt-o și nu am luat-o acasă să o pun în ramă. E o specie rară și prea frumoasă și arată locul ei sus pe munte.

Leontopodium alpinum

De altfel toate florile de munte ar trebui lăsate pe munte. Însă noi lăsăm deșeurile proprii pe munte. Vorba vine – dacă te respecți pe tine, nu respecți muntele și natura. Dar închei aici și te las să descoperi în albumul foto și alte minunății ascunse de masivul Ceahlău.

Bonus – montaniarzii de duminică. Îmi cer iertare anticipat, nu m-am putut abține.