Pandativele și tatuajul
Într-o vreme purtam multe brățări pe/la mâini. Asta până să devină o modă și mai toată lumea să poarte brățări la mâini. În autobuz, la TV și probabil și în Obor. Tot respectul.
Prin urmare am renunțat la brățări și m-am reprofilat pe ceva mai original. Cred eu. Pandativele dubioase. Mă rog dubios în sensul în care o secure la gât nu amenință prea mult. Dacă începe toată lumea să poarte pandative dubioase mă supăr. Bine că sunt greu de găsit.
Asta în față. În spate mă gândeam că ar da bine un tatuaj. Nu o secure, evident. Cheia asta pare interesantă. Nu?
9 thoughts on “Pandativele și tatuajul”
You must be logged in to post a comment.
Marfa tatuajul….bratari am si eu dar nu le port:-@ :))
Vreau si eu tatuaj de asta insa mi-e cam frica …
De ce ti-e frica? Eu incep sa il schitez pe al 7 lea, care imi va completa povestea. :)) Vrei neaparat acolo, pe ceafa? In primul rand, vrei intr-un mod cat se poate de serios sau e doar un moft pasager? 🙂
…deci… băgăm cheia… deschidem capu’ fimeii… și ce găsim acolo?
AOLIOLOLOOOOO…!!!!
Trosc, încuiem la loc!!!
Oi, Doamne… ce era acolo…. să-mi trag singur trei palme…
:)))))))
Fa-ti tatuaj numai daca esti extrem de sigura. Iar modelul pe care ti-l alegi tb sa iti placa asa de tare si sa te reprezinte perfect, incat sa-l iubesti chiar si dupa 10 ani. Pt ca va sta acolo pe tine pt totdeauna. Suna scary asta cu totdeauna, dar cam asta e adevarul 😀
In plus, nu doare asa tare. E suportabil.
good luck! sa dai de veste cand ti-l faci. 🙂
Apai de ani de zile imi tot fac curaj si cand ajung in fata saloanelor de tatuaj ma ia cu frica si fug :))))
in cazul asta…it’s not the time for it. 🙂 eu tocmai m-am gandit sa imi mai fac unul.