La fân

Dintre coasă, furcă și greblă am ales furca. Dintre împăștiat, adunat polog pentru căpiță, clădit și greblat urma, am ales adunat polog pentru căpiță. Cum ar veni prefer furca. Nostim.

E frumos la fân. Te bronzezi a la munte, bronz care ține mai mult, faci sport mai ceva ca la sală, și faci sport în natură și în aer pur, detaliu esențial de altfel, și mai apuci să fotografiezi și vipere de munte.

După mai bine de 10 ani de pauză, am dat și eu bunicului o mână de ajutor la fân. Mă simt mai bine ca după ce am semnat contractul cu Mercedes Benz. Greu de explicat. Și nici măcar nu sunt corporatistă de fire. Deși uneori tind spre corporatism. Nostim.

O fost frumos la fân. Prea frumos. Recomand sincer. Nu de alta dar obiceiurile astea or să dispară în curând și o să le ducem dorul. Unii dintre noi. Cei care înțeleg cu adevărat naivitatea și puritatea lor.



7 thoughts on “La fân”