Bleaga, Panu, Câmpia Română şi alte brancovenisme

Pentru că sâmbătă seara am păcatuit şi am cutreierat cluburile bucureştene, duminică mai pe la prânz mi-am dus copiii – D.D, Fido, Bleaga, Panu (FZ38-ul deşi el  nu vrea deloc să îşi poarte alt nume dar nu are de ales, la noi în familie fiecare are un nume şi toţi sunt băieţi, exceptând Bleaga care e fiică adoptivă) şi Leopard (care a refuzat destoinic să pozeze pe motiv că el e de la oraş şi nu prestează pe coclauri dar care m-a ajutat, de pe unde apuca şi el semnal de la Orange,  să găsesc informaţii utile de pe hărţile lui Google) – la o plimbare leneşă prin Câmpia Română, de la Bucureşti la Bolintin Vale, Floreşti, Potlogi, Brâncoveanu, Costeştii de Vale, Mogoşani, Găieşti, Târgovişte şi înapoi acasă.

Prima haltă am facut-o la Floreşti, Dâmboviţa, unde doar eu şi Pana am încercat timid să fotografiem un palat brâncovenesc, fost spital, momentan nelocuit şi proprietate privată păzită straşnic de băieţii din imagine.

Palat Floresti Dambovita

Fido şi D.D se agitau pe margine, Fido mai gălăgios şi mai inconştient de marimea şi puterea duşmanilor. Un paznic om, simpatic şi amabil ne-a informat de cele de mai sus, căci din nou nu găsesc nicio informaţie despre acest monument.

Am plecat oarecum glorioşi şi bravi că şi cum am fi descoperit ceva nou, spre Curtea Brâncovenească de la Potlogi, unde Bleaga şi Panu au dus o luptă pe viaţă şi pe moarte. Bleaga a căştigat fireşte, mulţumită obiectivelor ei măreţe:

Palat Brancovenesc Potlogi Dambovita

“Constantin Brâncoveanu, care a ridicat aici un “ansamblu brâncovenesc” materializat în construcţia bisericii cu hramul “Sfântul Dumitru” în anul 1683 şi a palatului voievodal inaugurat la 27 octombrie 1698 în prezenţa patriarhului de la Constantinopol. În felul acesta satul Potlogi capătă rangul de reşedinţă domnească şi în scurt timp ajunge un nume european ce va fi consemnat de acum în diverse documente naţionale şi internaţionale”.

detaliu floral

“Dupa uciderea voievodului, la 15 august 1714, palatul de la Potlogi a fost devastat si s-a ruinat. In 1915 s-au facut lucrari de restaurare”.

Nici Panu nu s-a lăsat mai prejos şi a încercat şi el un fel de panoramă, care zic eu, arată la fel de bine:

Palat Potlogi

Deşi sincer şi fără supărare, de la depărtare la apropiere, ca să nu zic “zoom-ul”, Panu bate leger Bleaga:

Zoom FZ38

Palatul poate fi vizitat, chiar dacă se află în restaurare, o doamnă simpatică îţi deschide toate uşile şi îţi povesteşte frumos despre minunatul monument. Biletul de intrare e doar 2 lei, o sumă simbolică mai degrabă, mai ales dacă iei în calcul şi broşura cu iz de carte veche, pe care o primeşti la plecare. Citez din prefaţa acesteia, a broşurii:

“Nicolae Ceauşescu: Poporul va asigura continuitatea şi dezvoltarea artei noastre”. Din păcate puţini sunt cei cărora le mai pasă de artă.

detaliu

Mai multe fotografii … aici

Din Potlogi am plecat agale admirând Câmpia Română şi testând puterile magice ale Blegei, de la mama ei un Sony DSC R1:

Bleaga si macro

Şi dacă ne-am fi priceput la pozat păsări precum Doru, poate am fi prins clar şi zburatoarea de mai jos:

Bleaga si pasarea

Defapt scuze, eu nu mă pricep pentru că Bleaga ştie de minune să compună o imaginea atât de clară dintr-o mişcare bruscă şi rapidă.

Următoarea haltă se dorea la conacul Văcăreştilor din Găieşti însă din păcate ne-a prins amurgul căutând ba la nord ba la sud ruinele, căci Google şi harta mea turistică nu au picat de comun acord la una singură locaţie iar localnicii ne-au trimis aiurea prin pădure.

Amurg

Dar nu ne-am supărat, D.D a suspinat de fericire la vederea noroaielor:

noroaie

Bleaga la cadre măreţ pe care le-a executat impecabil doar cu lumina lunii:

Bleaga la putere

Şi pentru că Fido se plictisea amarnic, după vreo 250 de km şi 6 ore ne-am întros acasă veseli şi cu creierii oxigenaţi.



12 thoughts on “Bleaga, Panu, Câmpia Română şi alte brancovenisme”

  • Yes!!! Am gasit- asta e

    Este un frumos edificiu — monument de arhitectură brâncovenească, construit în anii 1710 — 1715 de către Gavril Drugănescu, fost mare vornic de Târgovişte, în partea de sat a Stoeneştilor numită Drugăneşti. Conacul a fost supus unor repetate restaurări, cu modificări evidente în stilul arhitectural, când la corpul central a mai fost adăugată o aripă în partea de vest.

    În anii 1940 — 1942 arhitectul Gheorghe M. Cantacuzino a mai adăugat în partea estică încă o aripă, iar foişorul, al cărui acoperiş este susţinut de opt coloane cu capiteluri sculptatc în relief, a fost şi el puţin lărgit, creându-se proporţii mai echilibrate întregului monument.

    Aici este fotografia aripii noi a conacului pe care ai fotografiat-o si tu
    http://www.floresti.ro/locuriw.htm

    Sunt bun de documentarist, nu 🙂

  • Draga Florin te rog sa nu te superi pe mine dar ai scris si fotografiat numai lucruri ce nu se potrivesc cu realitatea. Am crescut in satul Stoienesti si acolo in zona unde este Druganesti exista o biserica si cimitir cu acelasi nume facute de dl.Druganescu, peste drum de biserica se afla un Castel, ce momentan este muzeu facut de dl.Stoenescu de aici si denumirea de Stoenesti a satului. Biserica din Fotografie este pozitionata in Mijlocul satului si este facuta de Dl.Stoenescu – Boier si el ca si Druganescu.
    Penetru satul Floresti exista Sanatoriul a avut ca locatie unul din conacele brancovenesti, dar doar ATAT. Satul Potlogi gazduieste si el un Conac Brancovenesc. DECI in concluzie ati amestecat satele cu bisericile iar conacele nu le mai stiti de unde sa le luati. Sunt trei sate diferite intradevar unul dupa altul , dar au trei conace diferite, biserici diferite, cu ctitori diferiti.
    Nu poti confunda conacul Brancovenesc din satul Potlogi cu Biserica si conacul lui Stoenescu din satul Stoinesti si Biserica lui Druganescu, iar in Floresti este un alt conac Brancovenesc si o alta biserica.