Road Grand Tour Seciu 2017

Parca nu imi vine sa cred ca asta mi-a fost a treia participare la tura lunga Road Grand Tour Seciu. Amuzanta evolutia mea, din primul meu an de ciclism si cursa din 2015 cand concuram cu casti si muzica, eram singura pe podium la categoria de varsta pentru ca unele fete au abandonat, la cursa din 2016 cand coborarea era punctul meu forte si urcarea punctul meu slab, si tot m-am gasit pe podium, tot cu concurente care au abandonat, la 2017 cand, ironia sortii, urcarea a fost punctul meu forte si coborarea punctul slab, din motiv de 2 fracturi de clavicula capatate din cazaturi pe coborare. Probabil vor mai trece anii peste mine, si tare mi-as dori sa ma regasesc pe podium la Seciu si la categoria de varsta 60+, si cand le voi aveai pe toate voi fi cea mai buna. Desi presiunea cu care vine “a fi cea mai buna” nu imi caracterizeaza temperamentul lenes. Mereu pot mai mult si nu dau totul, decat daca cursa se termina la sprint. Pana una alta ma multumesc si anul asta cu un podium, tot la categoria de varsta, faptul ca nu am cazut, ca mi-am dozat energia si nu am lasat prima cursa de sosea sa ma consume de tot si sa imi strice sezonul lung ce ma asteapta. Mai muncim, mai evolum, durerea nu dispare doar mergem mai repede, ca asa-i in ciclism. 

(c) Luiza Tămaş

(c) Adi Dulacioiu

Crezi ca gelurile astea (+ fabuloasa dulceata de la Mama) au fost suficiente pentru 4 ore de cursa? Ei bine, nu. Abia astept sa imi iau diploma in nutritie sportiva sa stiu exact, cat, unde si cum sa consum, sa nu ma mai ia somnul pe cursiera in tura a 5-a din cursa 🙂 

(c) Events Photographer

(c) Henry Stephane

(c) Marius Anghel

Ii multumesc sotului, Locotenent Sandu, ca a avut grija de mine sa nu cad, sa nu fac prostii si sa ma alimentez corect. A urcat in sus si in jos Seciu sa imi aduca mancare si bautura. Asa de bine e cand are cine sa te sustina si sa te ajute! Pacat ca nu pot profita de tratamentul asta regal la fiecare cursa dar ma  multumesc si aici cu o singura data si o singura experienta de acest gen. Acum inteleg si eu de ce majoritatea concurentelor prefera sa aiba in permamenta un insotitor in cursa. Ai de ales, ori esti Regina ori esti Sclava pe sosea si tragi singura impotriva regatului vant 🙂 

(c) Mishulika Yuki Radulescu

(c) Stoica Adrian

Multumesc fotografilor, sunteti minunati si fara voi n-as avea cu ce sa ma mandresc la batranete! Multumesc echipei si sponsorilor: Daimon WellnessSpecialized WomenR2. Multumesc oamenilor minunati care m-au sustinut de pe margine si nu numai! Felicitari organizatorilor, inca o editie de exceptie, desi pe mine nu m-a deranjat niciodata nimic la cursele Road Grand Tour.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *