Povestea celor 11 kg sau cum am devenit Nutritionist Sportiv

Povestea celor 11 kg sau cum am devenit Nutritionist Sportiv

De ce sa mananci mai mult decat ai nevoie? De ce sa ai mai multa “grasime” decat ai nevoie? Acestea sunt intrebari pe care nu mi le-am pus niciodata dar care au venit firesc in urma unor evenimente nefericite pe care le voi reda in cele ce urmeaza, intrebari la care am gasit raspunsul in timpul si dupa ce am terminat cursurile de nutritie sportiva in urma carora am devenit consultant de nutritie sportiva, subiectul acestei scrieri tip introducere.

Am cochetat cu sportul toata viata, de la off-road in 4×4 si Campionatul National de Off-Road, la alpinism sau snowboard, insa abia din 2014 am inceput sa il iau in serios, a fost anul cand am descoperit ciclismul, la nivel de amator, fireste. Cand spun nivel de amator ma refer la circa 400 de ore pe an petrecute la plimbare, antrenamente si concursuri de mountain bike sau sosea. Cum insa in viata mereu ne dorim mai mult decat putem duce, spiritul asta de competitie m-a impins atat de departe incat in 2016 am dat totul pentru un podium, la categoria de varsta, pana am ajuns la prima accidentare cu urmari mai grave, o fractura de clavicula. Accidentari au fost si au venit cumva firesc la cineva ca mine care nu a facut sport de la o frageda varsta ci de la 34 de ani. O vanataie ici, o vanataie colo, coaste sau oase fisurate, dureri si alte cele, totul pana la fractura care m-a readus la o pauza totala timp de 2 luni. Si n-ar fi fost nici fractura mare lucru daca mi-as fi invatat lectia si as fi respectat corpu-mi. Dar nu am facut asta, am continuat cu seria greselilor pana am ajuns la a treia fractura pe aceeasi clavicula si fabuloasa greutate de 70 de kg. Si toate astea la inceput de an, in ianuarie 2017. Minunat inceput de an ai zice. Evident, cea mai fireasca decizie ar fi fost sa renunt la sport, implicit la ciclism. Doar ca nu poti. Nu stiu de ce dar eu una nu pot. Inca. Si vroiam, si inca mai vreau, sa il mai practic si la categoria de varsta 60+.

Si asa am ajuns sa caut raspunsuri, sa incerc sa inteleg unde am gresit, de ce am gresit si cum repar greselile. Toate astea m-au dus intr-un singur punct – nutritia sportiva. Prima oara cand mi-am rupt clavicula am cazut in timpul cursei de sosea Infernul Muntelui, Road Grand Tour Sinaia. Alergam pentru podium la categoria de varsta si am dat tot ce aveam mai bun pe coborare, pe atunci punctul meu forte, cel slab fiind urcarile, am pierdut controlul intr-un viraj si m-am trezit pe jos intrebandu-ma ce s-a intamplat. Raspunsul a venit dupa mai bine de 6 luni: lipsa de somn, dormisem doar 3 ore, lipsa de alimentatie, eu una am emotii inainte de orice cursa si in ziua respectiva de emotii am mancat fortat micul dejun si pe urma l-am vomitat in primele curbe de pe Valea Prahovei. Fara somn si fara alimentatie inainte si in timpul cursei vei risca intotdeauna o accidentare. Eu una mai facusem gafa asta de multe ori si scapasem cu bine. Dar ulciorul nu merge de multe ori la apa.
Aveam deci solutia – cursuri de nutritie sportiva. Le-am cautat la noi, nu exista decat cursuri de nutritie generala (sau nu le-am gasit eu si daca stii de ele te rog sa imi spui si mie) si asa am ajuns cumva de unde am plecat initial cu studiile mele, in Dublin, Irlanda, la Shaw Academy. Initial ma interesa subiectul doar pentru ciclism si performanta amatoriceasca a mea si a sotului, insa pe masura ce treceau lunile descopeream ca mi-am gasit o noua pasiune si ca pot face din asta si o noua meserie. In timpul cursurilor am inceput sa aplic pe mine ceea ce invatam si spre finalul celor 5 luni de studii, primul meu client si cobai mi-am fost eu.

De ce sa mananci mai mult decat ai nevoie? Nu ai de ce. Cand ai un stil de viata sanatos, faci sport, vrei sa slabesti sau sa te ingrasi, trebuie sa mananci mult. Totul sta in calcule si asta presupune noua mea meserie, cea de consultant in nutritie sportiva – calcule. Corpul uman e atat de fascinant si precis incat nu il poti pacali, fara consecinte, cu mai mult sau mai putin. Fiecare dintre noi are nevoie zilnic de o anumita cantitate de carbohidrati, proteine si lipide. Ce e in plus sau in minus se transforma in grasime si, evident, te ingrasi. Eu am reusit in decembrie 2016 sa adaug 5 kilograme la greutatea mea constanta din ultimii ani.
De ce sa ai mai multa “grasime” decat ai nevoie? Teoretic nu te afecteaza cu nimic daca procentul de grasime sta in parametrii normali pentru varsta ta. In cazul meu, la 70 de kg, 37 de ani, un procent de grasime de 27% ma plasa in categoria – femeie sanatoasa.

   ianuarie 2017, 70 de kg, 27% grasime corporala

Dar cum urc eu Seciu de 5 ori, cu 70 de kg, si mai bine ca anul trecut, ma intrebam? Pentru cine nu cunoaste, a urca Seciu este echivalentul primului concurs de sosea din calendarul fiecarui an sportiv, fie el de amatori sau elite. E un concurs fabulos de greu si o referinta pentru forma in care ne regasim la inceput de sezon, dupa o iarna lunga cu antrenamente specifice si alternative. Imi doream sa merg mai bine si oricat de mult si de bine m-as fi antrenat, cu un asa procent de grasime nu aveam sa reusesc.
Multumita noilor mele cunostinte de nutritie sportiva am ajuns sa reduc in 5 luni procentul de grasime de la 27% la 18%, adica sa slabesc 11 kg. Au fost si saptamani in care am facut pauza, din dorinta de a nu sacrifica forma la concursuri. O dieta de slabit, in cazul meu cu un numar redus de calorii dintr-un minus de carbohidrati, iti afecteaza performanta sportiva. 16% este procentul de grasime corporala normal a unei cicliste de performanta. Eu m-am oprit la 18% si deja de la mijlocul lunii mai incep sa ma bucur de noua compozitie si sa dezvolt masa musculara care a ramas neafectata pe toata perioada curei de slabire.

               aprilie 2017, 60 de kg, 20% grasime corporala 

(c) Marius Zamfir – EventsPhotographer.ro 

Cum slabesti 11 kg? Cu rabdare, mult sport, multe calcule, si mai multa rabdare, consumand zilnic carbohidrati, proteine si lipide, diversificand pe cat posibil alimentatia. Si nu, nu am renuntat la nimic, nici la zahar, nici la tort din bezea, nici la pizza, nici la vin rosu. Poti sa mananci orice, important este cat, cum, unde si cand. Si cel mai important este sa intelegi ca alimentele sunt combustibilul cu care functionezi, mai bine sau mai rau, cu care poti face sport, mai bine sau mai rau, de performanta, indiferent de nivelul la care te afli, amator sau elita, fie ca faci 3 ore de sport sau peste 20 de ore de sport pe saptamana.

mai 2017, 59 de kg, 18 % grasime corporala