LUNGI LINII

5 Responses to LUNGI LINII

1. Eugen Craciun says:

   2 August 2011 at 0:39

   Unde e asta ? Imi aduce aminte de o scena din filmul “Charade”, cu Audrey Hepburn, Cary Grant, si Walter Matthau, cand Audrey Hepburn se ascundea dupa niste coloane asemanatoare din Paris !

   http://www.youtube.com/watch?v=NMkeqjacvAU
2. R.R says:

   2 August 2011 at 0:51

   In Bucuresti in parcul din Bucurestii Noi. Nu stiu nimic despre cladire dar mai caut …
3. Eugen Craciun says:

   2 August 2011 at 15:35

   Desi m-am nascut in sectorul 1, nu tin minte decat din auzite despre parcul din Bucurestii Noi. Primii ani ai vietii mi i-am petrecut in sectorul 5, in apropierea casei memoriale Tudor Arghezi, si pe urma ne-am mutat in sectorul 2. Abia acum imi dau seama, ca, din pacate, dintre toate parcurile Bucurestiului, eu nu am vizitat prea multe: tin minte mai bine doar Parcul National (fostul “23 august” de langa stadionul “Lia Manoliu”), Gradina Icoanei, Gradina Botanica, Cismigiu, Herastrau, si, din aceasta lunga lista, http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_din_Bucure%C8%99ti , parca si parcul Tineretului, ca am fost o data la un concert. Ma rog, citind de pe lista, am auzit parca si de Parcul Floreasca si de Kiseleff (mai mult aleea decat parcul !), dar nu tin minte efectiv sa fi fost eu in ele vreodata. Rusine sa-mi fie, mai ales ca sunt generatia cel putin # 4 de “bucuresteni” din partea strabunicii materne, si cel putin 3 din partea bunicului patern (bunicul patern a murit inainte sa ma nasc eu si nu am avut ocazia sa il intreb despre viata lui, care a ramas inca destul de misterioasa astfel pt. mine…singurul lucru mai palpitant pe care-l stiu despre dansul este ca avea o masina Ford si a distrus-o tata pe la 16 ani ca s-a urcat in ea fara sa stie sa conduca, intrand direct intr-un stalp de telegraf, din fericire, de lemn la vremea aia ! mai stiu niste chestii asa tot la mana a doua de la tata, dar de unde proveneau parintii lui nu prea sunt sigur, ca nu am gasit documente autentice originale despre asta in sertarul secret de documente al servantei din sufrageria parintilor mei in care eu abia acum marturisesc in public ca am cotrobait fara stirea lor in timp ce erau dansii la serviciu de foarte multe ori FARA stirea bunicii paterne care trebuia sa ma supravegheze, insa a carei vigilenta eu ma pricepeam de mic sa o evit !)
4. Eugen Craciun says:

   2 August 2011 at 15:43

   P.S. Vad ca si tu, Roxana Radu, alaturi de Mihai Hristea va pricepeti sa extrageti cele mai ascunse secrete ale persoanei mele…nu-i nimic, asa, cu ajutorul vostru, voi reusi eu mai bine sa imi termin “Autobiografia autocritica” pe care eu, intotdeauna prevazator, si poate devenit, cu varsta, si mai prevenitor din fire, am inceput sa o scriu deja direct in limba norvegiana, ca sa nu se mai chinuie altii sa o traduca si in limbile astea scandinave mai putin utilizate la nivel mondial.
5. Eugen Craciun says:

   2 August 2011 at 16:02

   P.P.S. Plus ca o public direct pe blog asa ca nu mai este nevoie sa cheltuiasca altii timp si efort sa o mai tipareasca, etc. Rog doar casele de filme, mai ales Bollywood-ul si independentii din Regatul Thailandei, (ca ii stiu mai plini de initiative in ultima vreme), sa nu cumva sa imi fure ideile si sa faca filme dupa ele fara sa ma intrebe, ca sunt copyright si e totusi vorba de viata mea ! Anunt totodata Hollywood-ul, Sundance-ul, si Cinematografiile franceze si britanice ca doresc ca in contractul/contractele de drepturi de ecranizare sa imi mentin dreptul de a avea drept de veto in ceea ce priveste actorii ce vor fi ales sa imi joace rolul la diverse varste. Daca cumva si vreun regizor din Republica Islamica Iran, sau dl. Atom Egoyan gasesc vreo idee interesanta pt. dansii, ceea ce nu prea cred, (deoarece eu in general, cred ca am avut o copilarie fericita, fara prea mari privatiuni, sau stresuri psihologice, si, spre deosebire de multi alti copii nomenclaturisti, eu NU am fost persecutat de Securitate intre anii 1980-1989/1990-1992, ba chiar dimpotriva, consider ca am avut chiar foarte multe lucruri interesante si utile de invatat si de la angajatii si colaboratorii ei), pe acestia in mod particular doresc sa ii rog sa stea de vorba chiar dansii cu mine personal, fara avocat intermediar, macar 30 de minute.