Câștigă o invitație/bilet tombolă la Târgul de Turism al României 2011

Nu știu dacă ai mai fost vreodată la Târgul de Turism al României însă pentru ediția aniversară nr. XXV am pregătit o serie de evenimente care merită toată atenția ta. Îți promit. Dacă nu o să îți placă mă las de meserie. Vorba vine …

Ofer invitații/bilet la tombolă celor care răspund corect la întrebarea de mai jos, nominalizează blogul de turism preferat (nu trebuie să fie musai blog din România) și își lasă și datele de contact – nume, prenume, adresa de e-mail sau ce folosesc mai des. Eu una raspund mai repede la e-maiuluri decât la telefon.

Întrebarea – cum se numește expoziția de artă fotografică organizată în cadrul Târgului de Turism al României?

Pe lângă multe prezentări, seminare, conferințe și ateliere pentru și cu profil turism, o să avem și câteva delicatese pentru publicul larg – ”Drumul Lemnului” (sunt sigură că o să îți placă propunerea) ”A fi sau a nu fi echipat de munte și multe altele”.

M-am gândit că ar fi frumos să profităm de acest eveniment – TTR – pentru a promova locurile frumoase pe care le știm în România. Câteva dintre evenimentele conexe ale Târgul de Turism al României, reflectă asta.

Și cireașa de pe tort – la Târgul de Turism al României poți să te dai (gratis) cu tiroliana și te poți să te joci liber în Parcul de Aventura organizat de cei de la ATGR.

Și pentru că acesta este un târg al românilor turiști, celor pasionați de turismul în România și de călătorie în România, extind și provoc și pe cei din lista ce urmează să propună acest tip de concurs pentru cititorii fideli de pe blogul fiecaruia. Întrebarea poate varia, nu trebuie să fie acceași cu a mea. Fiecare își cunoaște cel mai bine cititorii și profilul lor.

Un fel de leapșă concurs.  Pe frumoșii din lista de mai jos îi invit (am deja puse la sertar invitațiile pentru ei) și la târg și promit să nu îi aștept cu pâine și sare. Lista:

Dacă am uitat pe cineva îmi cer iertare și promit să mă revanșez. Revin cu detalii despre evenimente și despre ce mai pregătim pentru TTR ediția de primăvară 2011.

R.R și celebritatea

Cică aș fi bloggeriță celebră, sau cel puțin acesta ar fi motivul și subiectului articolului multi interviu de pe apropo.ro, respectiv de … aici

Eu aș spune că sunt mai degrabă cunoscută, sau am fost, în domeniul online, decât celebră. E un domeniu frumos și interesant însă celebritatea o poartă nume precum zoso.ro, care reușesc să rămână în centrul atenției ani la rând.

Eu … mai răruț, că-i mai drăguț … aș zice. În funcție de timpul liber. Dar îi mulțumesc lui Alin Pandaru pentru nominalizare.

Castelul Filipescu Kretzulescu

Ce poți face într-o zi de desăvârșită de adevarată primăvară? Poți ieși la o plimbare, la doar 100 de kilometri de București și poți vizita Castelul Filipescu Kretzulescu și Moara de Apă din comuna Drajna. Ambele proprietăți aparțin familiei Filipescu Kretzulescu.

Castelul, proaspăt renovat și în stare admirabilă, găzduiește Spitalul de Pneumoftiziologie din Drajna. Moara de Apă însă are nevoie de mai mult decât restaurare.

Castelul a fost construit pe un teren locuit inca din epoca bronzului. Primul mare proprietar al mosiei Drajna a fost marele capitan si cronicar Constantin Filipescu-Margineanu, nepotul domnitorului Serban Cantacuzino. Nepotul acestuia, Nicolae Filipescu, a construit biserica din satul Drajna. Dupa moartea tatalui, timp in care mosia este pradata de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drajneanul (1787-1856) reface singur domeniul familiei sale.

In timpul lui Alexandru Filipescu s-au inceput zidurile care inconjoara curtea, fiind turnate sase tunuri din bronz cu monograma sa. In aceasi perioada se reface si conacul cel mare, o cladire cu trei nivele, decorata in interior dupa stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul boierului, artistul francez Charles Colson. Biserica conacului a purtat hramul «Sfantul Alexandru», fiind pictata de I. Vintilescu. Restaurata in 1844 de Elena Kretzulescu, biserica castelului va darui picturile realizate pe panza de Corlson, lacasului din sat. In capela se afla cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmura. Alexandru Filipescu a infiintat si o vasta biblioteca, aducand cu el valoroase carti de la Paris. Find un pasionat sculptor, boierul a realizat mai multe obiecte de arta care se pastreaza in saloanele castelului. (printre care cateva candelabre de abanos si marmura). Castelul era construit pe trei nivele (parter si doua etaje), avand douazeci si sapte de camere si alte utilitati, printre care si o pivnita enorma la subsol. La parter se gaseau si camerele oaspetilor mobilate cu lemn masiv de nuc. O atentie deosebita era acordata salii de arme care includea bogate colectii. Pe timpul iernii conacul nu putea fi locuit.

Alexandru Filipescu a construit un «conac de iarna», cu ziduri groase si calduroase, format din sase camere si un hol. Pe timpul iernii intrega familie se muta in camerele acestei constructii. Palatul a trecut in posesia familiei Kretzulescu in anul 1854, cand fiica lui Alexandru Filipescu se va casatori cu aga Constantin Kretzulescu. Inteaga mostenire a mosiei dar si a casei Kretzulescu din Bucuresti, ramane in posesia Elenei Kretzulescu. Toate eforturile de refacere a castelului de la Drajna si a cladirilor anexe au fost zadarnice odata cu cutremurul din 1914. Pagubele au fost imense, aproape jumatate din castel fiind ruinat. In anul 1912 Elena Kretzulescu va incepe, impreuna cu fiul sau renovarea castelului, respectand vechiul plan al conacului. Castelul a fost dotat cu bai moderne, apa curenta, curent electric etc. Evenimentele istorice au afectat mosia de la Drajna. Mai intai, castelul a fost ocupat de trupele germane (1916), apoi a fost jefuit de trupele sovietice (1945). In urma acestei devastari de bunurile de valoare (mobilier, tablouri, lustre de cristal etc), castelul a avut diferite functii precum sediul Gospodariei Agricole de Stat, orfelinat, camin de odihna pentru sportivi, sanatoriu TBC, destinatie pe care o are si in prezent.

In ciuda numeroaselor distrugeri si apoi refaceri, castelul boierilor Filipescu renovat de Elena Kretzulescu reprezinta una dintre putinele resedinte boieresti din Tara Romaneasca care s-a pastrat pana in zilele noastre. Povestea acestei ilustre familii a fost descrisa de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi in cartea sa intitulata «Istoria castelului din Drajna, a regiunii inconjuratoare si a familiei ce-l stapaneste de peste 300 de ani» (1957).


Sursa : www.cimec.ro. Mai multe imagini în albumul dedicat de … aici

Mulțumiri personalulul și administrației pentru bunăvoința de a ne permite fotografierea unui imobil privat, pentru informații și ospitalitate.

Blazonul familiei Filipescu Kretzulescu

Scara interioară în format original.

Despre Moara de Apă nu am găsit informații. Știm doar că a aparținut moșiei pe care se afla castelul.

Mai multe imagini în albunul dedicat de … aici