A fost odată … fântâna

Fântână din Berzunți, de la poarta casei bunicilor.Versiunea clasică.

Fântână de Berzunți, din curtea casei bunicilor. Versiunea modernă.

FÂNTẤNĂ, fântâni, s. f. 1. Construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică sau prismatică (cu pereții pietruiți) cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea curentă cu apă în mediul rural; puț. ◊ Expr. A căra apă la fântână = a întreprinde o acțiune zadarnică, a depune o muncă inutilă. ♦ Construcție de zid, de piatră etc. care adăpostește o sursă de apă (venită prin conductă), servind la distribuirea apei sau ca element arhitectonic decorativ (în parcuri, pe străzi etc.). 2. (Reg.) Izvor. [Pl. și: (rar) fântâne] – Lat. fontana.

Am câteva amintiri preafrumoase, din copilărie, cu și despre fântână. Și ceva semne de la întâlnirile saniei mele cu fântâna.

Și câte nu s-au mai spus și scris despre fântână …

”Cântă cucul pe fântână / Inima-n mine suspină / Cucul cântă și se duce / În mine inima plânge”

Cu ocazia asta m-am îndrăgostit și de muzica Marianei Draghicescu.

Și pentru că tot vine sezonul, închid cu:

Cetatea Prejmer

Deși nu e pe lista mea de ruine, la propunerea Ocserverului am bifat într-o zi complet senină de octombrie și celebra cetate Prejmer, mai demult Prajmar, Preșmer.

Data fondării și originea așezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc și maghiar al localității permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o așezare mai veche de origine slavă. Cert este doar faptul că prima atestare documentară a localității datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (12351270), cedează biserica din Prejmer cu „toate veniturile și drepturile” sale, capitlului mănăstirii Cîteaux în Bourgogne, abația-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obștesc al întregului ordin.

Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomenește într-un document adresat teutonilor numele râului Târlung, pe lângă care va crește localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica până la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea săsească a localității). Lăcașul de cult a fost construit în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârța.


Ca și alte monumente din Transilvania, biserica fortificată de la Prejmer a suferit numeroase intervenții, dar în urma restaurării întreprinse de Direcția Monumentelor între 1960 și 1970 ea și-a căpătat forma inițială. Constituie cea mai bine păstrată și cea mai puternică biserică-cetate medievala din estul Europei. În 1999, biserica a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

Fiindcă Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniți prin pasul Buzău, după ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de apărare în Țara Bârsei, a început fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte înalte și puternice înconjurată de un șant lat de apă. Cetatea, cladită în formă de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, bastioane, porți de fier și poduri care se ridicau. Un drum de strajă folosea pentru aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă neobișnuit: vestita „Orga a morții”. Formată din mai multe arme așezate la un loc, care trăgeau toate deodată.

Mai multe imagini în albumul de … aici