Castelul Mikes-Szentkereszty din Zagon

Un Mikes la fel de inabordabil ca și fratele său din Zăbala, despre care evident nu am găsit informații pe internet.

La fața locului am aflat că servește pe post de muzeu. Cum am ajuns după închiderea programului nu am reușit decât să fur niște imagini pe care le-am depozitat în albumul de ...aici

Castelul Mikes din Zăbala

Un adevărat ”A fost odată ca niciodată”. Pentru că nu poate fi vizitat, a fost odată loc de petrecere și obiectiv turistic și are și un site pe măsură – Zabola. Pentru că aparține unui prinț și prințesei sale nu mai poate fi vizitat. Doar am furat câteva imagini pe care le-am aruncat în albumul de … aici

Scurt pentru o CAUZĂ – SSM

Înainte de Vogue-ul britanic, Gazeta Matematică îmi era biblia. Visam să public în ambele reviste măcar două rânduri. Și încă mai visez. Însă spre deosebire de Vogue, Gazeta Matematică devine pe zi ce trece o specie pe cale de dispariție. Și nu din cauze de bătrânețe, tocmai a împlinit 111 ani, ci din lipsă totală de interes. Pe cine mai interesează matematica în zilele noastre? Pe nimeni. Mai ales în România. Culmea este că sunt oarecum dependente la un oarecare nivel. Matematica și moda.

Și ca să ajung la subiect, pentru mine matematica a fost și rămâne o cauză nobilă, prin urmare mi s-a părut mai mult decât firesc să îi acord un episod din proiectul ”Scurt pentru o CAUZĂ”. Și încă îmi pare rău că am renunțat la ea, matematica.

Simpozionul Național ”Sim 2010!” poartă marca Societății de Științe Matematice și mă simt mai mult decât onorată să pot ajuta cu puținul meu. Știu, s-ar putea să nu placă cauza asta, însă ar fi frumos să acordăm atenție și unor astfel de proiecte. Pentru că dacă ele nu ar mai exista le-am simți grav lipsa.

Intensele momente

Îmi pare că intensitatea unui moment din viață poate fi mai greu redată în cuvinte, la ceva timp după ce s-a consumat. Asta dacă nu ești născut poet. Și chiar dacă. Memoria te poate înșela. Nu se compară sentimentele cu cuvintele sau descrierea. Mie una îmi vine greu să descriu momentele intense din trecut.

Știu doar că au fost, le-am simțit pe stomacul și membrana inimii mele. La momentul respectiv. Pe urmă au devenit amintiri frumoase.

În adolescență intense erau momentele în care așteptam subiectele la olimpiada de matematică. Mai ales când participam la faza pe țară sau balcanică. Iubeam cu ardoare geometria și mereu dominau subiectele la algebră. Deși cred că mai intens era momentul când se afișau rezultatele. O diferență de 2 sutimi și o mare neatenție din partea mea m-a costant într-un an un loc de podium. Și să fi văzut atunci moment antiteză celui intens.

Treaba cu primul sărut nu a fost deloc intensă pentru mine. Eu îl întrebam pe el dacă simte ceva, el pe mine idem. Când am încercat și varianta franțuzească a sărutului s-a dus naibii toata intensitatea ce putea exista vreodată.

Să nu fiu greșit înțeleasă și confundată cu o scorpie de gheață. Am avut și momente intense cu declarații de dragoste, flori, lumânări, ciocolată, Valentines, roz, fluturași în stomac și tot arsenalul de cuviință. Mi se par o pierdere de timp. Nu atunca cu ouă în mine, oricum dragostea ține 3 ani. Prea mult roz strică.

Și sar direct la preferatele mele momente intense – cele încărcate cu adrenalină. Multă adrenalină. Mai ales când mă aflu la volanul lui D.D, într-o roată sau pe o înclinare într-o poziție deloc decentă. Ăla moment intens. De emoție îmi tremură piciorul pe frână, sunt la un pas de rasturnare și îmi bate inima așa intens de nu am cuvinte. Grozavă e senzația de după. După ce ai scăpat.

Momente de astea intense am avut și când m-am dat prima oară cu caiacul. Am căzut în apă, am ieșit greu la suprafață pentru că m-ă bloca padela sun caiac, și când credeam că am scăpat cu viață am apa Argeșului a început să mă târască printre bolovanii săi amabil de bine poziționați. Intense mi-au mai fost vânătăile de pe corp. Nu m-au părăsit vreo lună.

Intens a mai fost și caderea din Piatra Craiului. Am scăpat pioletul și mi-am pierdut echilibrul. Am luat-o frumos la vale de-a dura, pe gheață și pietre și în primele secunde, după ce în cadere am dat cu capul de o piatră, mi-am zis ”gata am murit”. Ala moment intens. Defapt cred ca a fost cel mai intens moment din viața mea adultă. Da. Clar ce mai intens. Mai haios a fost că m-am oprit lângă o cruce. Amin.

Bun. Motivul pentru care am aiurit mai sus despre intensitate, momente, intensitatea momentelor sau momente intense, este … asta … Concursul Momente Intense. Răsfoind poveștile de acolo mi-a fost cam jenă să prezint momentele mele intense. Mă înșel sau nu mă înșel. Sunt intense sau nu sunt intese. Pot concura cu nașterea unui copil sau ziua cea mare – nunta?

Întreb și eu, tu ce momente intense ai de povestit? Sunt curioasă nu de alta. Sunt curioasă de diversitatea intensitatii și a momentelor intense.

Moto Xcountry 2010

Fuse și se duse … Deși am blestemat intens și intensiv căldura excesivă, acum că am ajuns acasă la București vreau înapoi. O treabă fabuloasă organizarea de astfel de evenimente sportive. Păcat că în România nu poți trăi din așa ceva constant, adică slujba de zi cu zi. Nu de alta dar după REA și Moto Xcountry am început să le prind gustul.

Liniștea dinainte de furtună … prima zi de competiție mai exact.

Au început și antrenamentele.

Dacă mai stau mult printre enduriști mă îmbolnăvesc serios. Deja îmi miroase a primele simptome.

Și a început concursul …

Prea frumos …

Ultima suta de metri în concursul Discovery

Concursul Discovery se pare că a luat o amploare mai mult decât plăcută. Ceea ce mă bucură mult pentru că este unul dintre cele mai interesante concursuri pe care l-am susținut până acum. Concurs care din păcate, sau din fericire, se află pe ultima sută de metri.

De astazi s-a lansat posibilitatea de a se face un clasament al celor înscrisi pentru a se vedea care sunt cei 30 de posibili semi-finalisti. Dintre ei Discovery va selecta 5 câștigători.

Pe ultima suta de metri voteaza povestea favorita. Nu de alta dar sunt câteva povești chiar frumoase și prea interesante.