Mi-a luat jumătate de zi să îi surprind în imagini. Așa ce m-am concentrat că am uitat să îi intreb cum îi cheamă. Îți trebuie ceva răbdare să umbli după un fluture. Ei sunt băieții colorați. Zburau în voie pe lângă un izvor de apă minerală (borviz sau borcut cum îi zic localnicii) din Poiana Sandului. Ciudat e că în același loc, acum mai bine de 10 ani, erau mult mai mulți fluturi. Și mai colorați. Oare unde ai dispărut fluturii?
astia da fluturi…. unde-i concursul ala?
Ce concurs bre?
ce se mai plimba/dixtreaza lumea, numa’ bun cat sa faca pofta si la altii
)
Pai is doar la bunici …
Exact asta ma intrebam si eu zilele trecute: unde au disparut fluturii? Erau atat de multi cnd eram copil si alergam dupa ei?! Acum cand apare un fluture stam toti drepti si urland in sinea noastra: “ah, minunea” il alergam cu toate aparatele foto.
Pana la urma cele mai frumoase fotografii sunt cele pastrate in oglinda sufletului.
Si ale tale, bineinteles!
Sar mana iYli. Dubioasa treaba asta cu fluturii. Chiar ma macina …