El și Ele

Pe El l-am găsit azi în iarbă când adunam fânul uscat. Nu a mai trăit decât ceva minunte pentru că țăranii, din frică de animale sălbatice și din lipsă de educație, mă rog unii țărani, sper, omoară șerpii pentru că așa trebuie. Că așa au învâțat ei de la bunicu, străbunicu și tata mare. Mi-e așa oftică pe mentalitatea asta. Ce poți să îi faci țăranului care gândește așa ceva?

Pe Ele mă chinui să le surpind de 2 zile și deloc nu îmi iese cu portret. Ba îmi iese și vin la un metru de mine dar fix când nu am camera la mine. De parcă și-ar bate joc de mine. Zău așa. Prin urmare renunț să le mai surpind în prim plan. Le observ de la depărtare și prin 240-ul Blegii.

Băieții colorați

Mi-a luat jumătate de zi să îi surprind în imagini. Așa ce m-am concentrat că am uitat să îi intreb cum îi cheamă. Îți trebuie ceva răbdare să umbli după un fluture. Ei sunt băieții colorați. Zburau în voie pe lângă un izvor de apă minerală (borviz sau borcut cum îi zic localnicii) din Poiana Sandului. Ciudat e că în același loc, acum mai bine de 10 ani, erau mult mai mulți fluturi. Și mai colorați. Oare unde ai dispărut fluturii?

Scurt pentru o CAUZĂ – Alex

Eu am donat pentru Alex. Tu?

Totul a inceput prin 2004. Simptome de raceala (febra,tuse) si cateva articulatii inflamate. Medicul de familie nu i-a dat de cap asa ca am ajuns la Grigore Alexandrescu “cateva zile sa facem cateva analize” cica. Am stat o luna si jumatate si tot nu m-am ales cu un diagnostic clar.

Apoi am ajuns la Fundeni unde iar am facut analize si am inceput un vaccin pentru artrita juvenila, asta fiind diagnosticul pe care l-au dat ei. Intre timp eu eram din ce in ce mai slabit, muschii se atrofiau foarte rapid. M-au trimis si la o biopsie musculara care a iesit negativa.


Pana la urma eu am ramas la pat. Au urmat cativa ani foarte dubiosi care mi s-au cam sters din memorie. Acum 2 ani am inceput cu mici progrese. Stat in fund, iesit din casa etc. Intre timp mi-au disparut si simptomele. Nu se mai inflameaza articulatiile, nu mai fac febra si asa mai departe.


Dar problema este ca in acesti ani am stat in ce pozitii ma simteam eu bine. Principala problema: statul cu genunchii indoiti. Astfel m-am ales cu 2 calusuri frumoase care nu mai permit genunchilor sa se intinda si nu pot merge. De aceea sper ca acest trike sa-mi permita sa ma deplasez facand exercitii in acelasi timp.

Cont pentru donatii:

IBAN: RO45INGB0000999901672575
Banca: ING BANK BUCURESTI CENTRALA
Nume: Tache Alexandru
CNP: 1911023450061

Scurt pentru o CAUZĂ – PROVOCAREA

Învăluită de toata nebunia tunsului scurt, a cauzei și mai ales a provocării nu am avut timp să cercetez cum trebuie originile și însemnătatea acțiunii mele. M-am scăldat în laudele primite și mi-a fost bine. Dar nu asta era ideea. Ideea era să inspir la mai bine. Nu știu dacă am reușit prin urmare nu îmi rămâne decât să insist și mai mult.

A te tunde scurt pentru o cauză nu e ceva inventat de mine. Domnul G mi-a adus la cunoștiință acțiuni similare precum – St Baldricks, Locks of Love, Worlds Greatest Shave.
Sau ca să îl citez pe Domnul G – ”oamenii sunt fascinati de aceasta experienta radicala si asta anima donatiile. Plus ca invata pe oamenii ca solutia pentru a primi este sa nu te limitezi la a cere doar  si ca trebuie sa si dai … ”

Nu ne rămâne decât să vă provocăm la ”scurt pentru o CAUZĂ” – tu te tunzi scurt și domnul G susține financiar acșiunea. Obligația ta este să donezi banii unor/unei cauze. Poți păstra podoaba capilară. Și eu am păstrat-o.

Cine are curajul să mi se alăture?

P.S – azi merg să completez suma necesară pentru tricicleta lui Alex.

Concurs ”Discovery Romania”

Și dacă tot m-am întors din sălbaticie, plec din nou însă nu înainte de a-ți prezenta o campanie și un concurs inedit și foarte pe placul meu. Sper și pe placul tău.

Discovery Romania organizează în perioada 19 iulie – 15 august, un concurs aparte înfrățit cu celebra emisiune ”Ultimate Survival”.

Unde se desfășoară concursul: pagina de Facebook Discovery Romania

Cum funcționeaza concursul:

Oamenii trebuie să-și înscrie în concurs povestea de supraviețuire – dacă au trecut printr-o aventura, dacă s-au ratacit în padure și au reușit să găseasca calea spre civilizație, daca au ramas fără hrană în sălbăticie și au reușit totuși să-și prepare ceva de mancare (plante, animale), etc – și să-și convinga cât mai mulți oameni s-o voteze. La final voturile se transformă în puncte.

Pentru și mai multe puncte, concurenții pot raspunde la întrebarea zilnica legată de locul în care s-a aventurat Bear Grylls în episodul din seara precedentă.

La final, se va face un top 30 pe baza numarului de puncte acumulate iar din acești 30 de concurenti, Discovery va alege cele mai bune 5 povești de supraviețuire și îi va trimite pe câștigători în tabara Discovery, împreuna cu câte un prieten.

Premii: În fiecare zi se pot câștiga prin tragere la sorți tricouri și kit-uri de supraviețuire Ultimate Survival. La final, pentru marele premiu, vor fi alesi 5 câștigători + 5 prieteni care vor pleca în tabară.

Tabara de supraviețuire va fi organizata de Discovery împreuna cu un instructor de la trupele speciale SPP, care se vor asigura ca la finalul weekend-ului câștigatorii știu să-și construiasca un adăpost, să facă focul, să se orienteze în teren, să caute apă sau să-și prepare hrana în sălbăticie.

P.S – eu nu pot participa pentru că susțin campania, și așa de rău îmi pare pentru că ador Discovery, însă dacă te înscrii tu și ai chef să mă iei și pe mine în calitate de prieten nu mă supăr deloc.

REA, cortul și noroaiele

M-am întors în civilizație după o săptămână de stat la cort în munții Buzăului și am impresia că m-am întors de pe Marte. Serios. Și mai am și impresia că a trecut o lună și nu o săptămână. Ciudat.

A fost o săptămână de REA, celebra REA, cea mai dură competiție de off road din campionatul național. Sau cum spun organizatorii: ”cei mai buni rezistă până la final”. Am fost de partea organizatorilor, mulțumită celor de la Adventure Ride. Nici eu nici D.D nu suntem pregătiți pentru o astfel de competiție. Dar visăm și noi ca într-o bună zi să parcurgem integral cele 4 zile de concurs și cele 2 zile de trial.

Noi ne-am făcut datoria și am semnat condica în CP. Noi adică eu și D.D. CP, check point, este un punct de verificare. Concurenții se opresc și arbitrii verifică timpul. Cam asta am făcut noi toată săptămâna. Am făcut pe arbitrul. Și am mai ajutat pe ici pe colo.

Pe lângă astea ne-am minunat în fiecare zi de voința concurenților. Fie că erau la clasa moto, fie la cea auto. Sau ATV. Traseele nu au fost ușoare deloc. Mult noroi, mult prea mult. Și multă caniculă.

Off roadul nu e un sport ușor. Deloc. Îți trebuie multă voință, condiție fizică și curaj. Am văzut și auzit mult prea multe într-o săptămână.

Cuvintele sunt de prisos. Eu una am învâțat ce înseamnă cu adevărat competiție sportivă. D.D și acum tremură de frică. Nu ar fi făcut față traseelor de la REA. Nu întreg și nu până la final. Mai avem foarte multe de învățat.

R.R, ritualul și leapșa

Campania Dove pe care o susțin din postura de ambasadoare, îmi aduce numai surprize plăcute. Ultima este o leapșă primită recent de la Oana Cuzino, în care îmi e solicitat ritualul zilnic de frumusețe. R.R și ritualul zilnic de frumusețe. A venit la fix într-o perioadă în care acesta, ritualul mi s-a schimbat la 180 de grade după ce m-am tuns scurt pentru o cauză. Dacă înainte viața și dimineața îmi erau ușor chinuite de volumul mare de păr, mai nou plutește rozul în baia mea și mă bucur de avantaje, la modul cel mai serios. Mă rog și dezavantaje, dar viața e și gri. Uneori.

Revenind serios la ritual, urmând exemplul Oanei, citez din cam ce fac eu dimineața:

dușul – am devenit dependentă de Dove Visible Care, gelul de duș. Nu neapărat pentru că îl folosesc de când a început campania ci pentru că e cam singurul gel de duș pe care îl pot folosi și pentru îngrijirea feței. Când ești în duș inevitabil te speli și pe fața. Înainte de Dove aveam o problemă serioasă cu gelurile, îmi uscau serios pielea feței după duș. Probabil textura cremoasă a gelurilor Dove mențin piele feței mele hidratată și după duș, încât uneori nici nu mai am nevoie de cremă.

hidratarea de după duș – în ultima vreme am început să folosesc creme românești. Asa după ce mulți ani am consumat produse scumpe dar corect raportate calitate/preț. Efectele sunt aceleași, indiscutabil. Și nu mi-e rușine deloc cu laptele de corp Doina.

îngrijirea părului – acum e scurt, foarte scurt. Am scăpat de chinul de a folosi un tub de șampon și unul de balsam în nici mai mult nici mai puțin de o oră. O oră pentru spălat pe păr. Nu în fiecare săptămână din fericire. De când am părul scurt nu mai am nicio grijă, doar multă ceară. Păcat că Dove nu produce și ceară de păr. Sau produce și nu știu eu?

coafura – nu mai există. Arunc neîndemânatic niște ceară pe păr sau o pălărie. Am început să colecționez pălării. Zici că arat ca un băiețel da ce mai contează.

machiajul – nu mă machiez vara. Iarna nici atăt. Decât seara și pentu evenimente speciale. Vara mă folosesc de bronzul natural al feței și doar arunc puțin rimel rezistent la apă, de la Rimmel firește și anticearcăn. Ador și sunt dependentă de anticearcănul de la Dior. Un tub albastru cu anticearcăn lichid care deobicei mă ține mai bine de un an. Și dependența asta mă ține de vreo 5 ani. E singura dependeță de cosmetice pe care o am. Restul s-au dus pe apa sâmbetei de când m-am mutat în România.

În rest beau multă apă în timpul zilei și uneori mă demachiez seara. Știu nu e bine, dar lenea e marele meu dușman. Mai ales seara. Mă opresc aici, vorba lungă sărăcia omului. Te las pe tine să îmi povestești ritualul tău zilnic de frumusețe, indiferent de sex, masculin sau feminin. Sunt curioasă ce produse folosesc fetele (AndreeaIuliaMiruna?) și ce ritual au băieții. Aștept cu intens interes reacția ta la leapșa asta. Nu trebuie musai să ai blog, poți comenta și aici.

P.S – mulțumesc Dove. Leapșa asta chiar e una dintre cele mai plăcute pe care le-am primit până acum.

Romanian Extreme Adventure 2010

R.R plecat la Romanian Extreme Adventure 2010 ca organizator. Asta pentru că R.R nu o găsit sponsori să fi plecat ca pilot. Dar poate într-o bună zi s-o milostivi careva să susțină și o femeie pilot. Cât mă chinui eu și D.D la Buzău, să ajutăm la organizare REA, are cineva, rog dulce, grijă de blogul lui R.R?

Mulțumesc anticipat,

R.R