Ep. 1 şi 2 se văd cu ochiul liber mai jos. Ep. final îl prezint special astăzi, în memoria timpurilor apuse. Cum ar veni, duminica trecută pe vremea asta eram pe meleaguri de vis. După o sâmbătă extremă cu, şi, pe lângă 4×4, ultima zi din expediţie am petrecut-o prin munţii judeţului Buzău:
Am văzut pentru prima dată:
“Vulcanii noroiosi” de la Paclele Mari si Paclele Mici (la 12 km de Berca), una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologica si botanica) din Romania (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar intalnit in lume. Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il formeaza numerosii vulcani in miniatura, prin craterele carora gazele din adancuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Aceasta “lava” vascoasa provine din dizolvarea marnelor si argilelor intalnite in cale de apa antrenata spre suprafata de presiunea gazelor. In jurul “vulcanilor” se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici. Caile de acces sunt: soseaua nationala Buzau- Brasov sau cu trenul de la Buzau la Berca.
Am testat pe propria piele. Fierbinte la suprafaţă, rece în interior:
M-am minunat şi de munţii de sare din Lopătari:
De imaginea de jos, cele de aici şi cele de pe Flickr chiar sunt mândră. Nu sunt prelucrate deloc şi mi-au ieşit aşa cu un biet Nikon Coolpix L16 …
Era cât pe ce să intru şi pe pentru prima dată într-o peşteră … “Pesteri in sare In masivele de sare din tara noastra s-au dezvoltat cavitati subterane, ca rezultat al dizolvarii sarii de catre apa. Se cunosc zeci de astfel de cavitati, printre care se numara Pestera 6S de pe Platoul Meledic (Manzalesti, Jud. Buzau) considerata a doua din lume ca lungime (cca 1250 m.)”
Însă am găsit ambele intrari în peştera 6S de la Mânzăleşti surpate …
Şi într-un final, pe apus:
… ne-am îndreptat spre casele fiecăruia …
Până la următoarea expediţie … Vă mulţumesc pentru atenţie.
N.B Sincere mulţumiri domnului Panaitescu, cel care mi-a arătat aceste minunate minunăţii.
deosebit intr`adevar:D
tautologie “minunate minuntii” sau licenta poetica
nu vreau sa fiu rau dar tu nu ai fost niciodata in excursie ????
sau unde ai fost tu in excursie de te mununezi asa “pentru prima data” hm asta spune multe despre tine! no ofence!
@ cipoc – daaaa, sa mergi, sa vezi daca nu ma crezi
))
@ ernest – nu conteaza, nu imi dau licenta cu acest articol. Sunt minunate minunatii pentru mine. Si am vazut atatea minunate minunatii de pe planeta noastra … insa nu ma pot abtine sa ma minunez de fiecare data. Si desertul din Arabia Saudita si muntii Buzaului sunt la fel de minunate minunatii …
Arata foarte fain…
Andrei – daaa. Mai fain ca la restaurant. Hihi
Treaba cu restaurantul e speciala,deci nu le compar…
@ Andrei – alta minunata minunatie …
vara astaaaaaaaa..sper sa ajung sa mai ies:D
deci licenta poetica, si ai mare dreptate fiecare loc e minunat indiferent de localizarea geografica
Pingback: Noaptea pe coclauri şi alte ruine | R.R
Ernest, esti prea serios! Tautologia respectiva, precis intentionata, are farmecul ei poetic! Daca tu mizezi doar pe rational poti avea, fara sa stii, o viata searbada, si corectand pe altii, cu sau fara motiv, numai fiindca tu n-ai simt liric, strici inutil emotia momentului, starea de spirit a celorlalti. Nu prea esti empatic! Vai, vai, vai… de tine!
Tinand cont de pseudonimul tau, nu-i tot un fel de “tautologie” cea ce faci?